Categories
General

ASA NU: DOUA NOI “PISTE DE BICICLETE” PE TROTUARE DIN CLUJ – Analiza critica a unor recente realizari ale Primariei clujene

ASA NU: DOUA NOI “PISTE DE BICICLETE” PE TROTUARE DIN CLUJ
– Analiza critica a unor recente realizari ale Primariei clujene –

1. Sumar

Primaria municipiului Cluj-Napoca a realizat in ultimele saptamani doua
noi asa-zise piste pentru biciclete, pe strazile Horea respectiv Calea
Dorobantilor, dar amplasate pe trotuare, cu latime de numai un metru sau
chiar mai putin, cu obligativitate de utilizare si cu intrerupere pentru
portiuni de 10-20 de metri in zona fiecarei interesectii, si
preconizeaza trasarea lor si pe alte portiuni, care deja sunt
semnalizate cu indicatoare rutiere specifice.

Clubul de Cicloturism “Napoca” dezaproba aceste lucrari si considera ca,
la modul cum au fost realizate, nu sunt acceptabile si nu sunt de natura
sa promoveze utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare in mediul
urban, ci il descurajeaza, creand si probleme pietonilor, dar favorizand
in schimb traficul automobilistic, care ar trebui de fapt descurajat.
Unica solutie adecvata pe termen scurt este inlaturarea indicatoarelor
care impun obligativitatea utilizarii lor, iar pe termen lung este
mutarea pistelor la nivelul carosabilului, cu latirea suprafetei utile
la minim 1,6 metri pe sens.

2. Inadecvarea de principiu

Ca o chestiune de principiu, noile piste pentru biciclete in general nu
ar trebui amplasate pe trotuare, luand din putinul care a mai ramas
pietonilor, ci din spatiul alocat la ora actuala pentru stationarea si
deplasarea autovehiculelor, pentru ca scopul principal al realizarii de
cai de comunicatie specifice pentru biciclete este incurajarea
cetatenilor sa treaca de la autoturism la bicicleta, nu sa fie impinsi
biciclistii pe trotuare, impreuna cu pietonii, si sa se “faca loc” mai
mult masinilor degajand carosabilul de biciclisti…

In plus, chiar si unde trotuarele sunt foarte generoase (incat in urma
realizarii unei piste de 1,6 metri latime utila pe sens, plus spatii de
siguranta, sa ramana o latime utila pentru pietoni de minim 4 metri),
exista alte considerente, legate in special de fluenta si siguranta la
intersectii, pentru care pistele nu ar trebui trasate pe trotuare decat
in mod exceptional, temporar si / sau pe portiuni limitate, nicidecum pe
sute de metri sau kilometri…

Inacceptabilitatea de principiu a trasarii pistelor pe trotuare a fost
in mod repetat subliniata de Clubul de Cicloturism “Napoca” si de alte
organizatii bicilistice, inclusiv de Federatia Biciclistilor din Romania
(FBR) si Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si este expres
mentionata si in Apelul public din 22 septembrie 2007 si in cel din 22
aprilie 2010, ambele depuse oficial la Primaria clujeana insotite de mii
de semnaturi de sustinere, dar evident ignorate de edili.

3. Deficiente specifice – introducere

Analiza specifica se concentreaza pe pistele pentru biciclete trasate
din dispozitia Primariei municipiului Cluj-Napoca in lunile iunie-iulie
2010 pe trotuarul vestic la strazii Horea intre intersectia cu
str.Dragalina si cea cu str. I.L.Caragiale si pe trotuarul estic al
acesteia, de la intersectia cu str.Closca pana in apropiere de p-ta
Garii, precum si pe trotuarul nordica al Caii Dorobanilor intre
Administratia Finantelor Publice a Mun. Cluj-Napoca ( vizavi de Palatul
de Justitie) si apropierea intersectiei cu str. Petofi Sandor.

Dincolo de chestiunea de principiu, modul concret de realizare a celor
doua “piste” ridica numeroase alte probleme, si anume faptul ca sunt
prea inguste si sunt mereu intrerupte, in schimb li s-a conferit
caracter obligatoriu ca utilizare, interzicand implicit biciclistilor sa
circule pe carosabil, desi, pentru majoritatea dintre ei, acesta ar fi
mai favorabil chiar fara niciun marcaj sau facilitate pentru biciclisti,
in comparatie cu aceste noi “piste”.

4. Deficiente specifice – ingustime

Astfel, latimea de numai un metru sau chiar mai putin face orice
depasire legal imposibila, astfel ca un biciclist lent, deplasandu-se cu
10-15 km/h (de exemplu un copil, un incepator, o bicicleta transportand
incarcatura grea sau o persoana in varsta) sa “tina pe loc” timp
indelungat toti biciclistii din urma lui, desi majoritatea ar dori si ar
putea sa pedaleze cu 20-30 km/h. Daca ar fi doar o portiune ingustata
scurta, de cateva zeci de metri, ar fi tolerabil. Dar e vorba de doua (
de fapt trei) “piste” de cate circa 1 km fiecare!

Precizam ca imposibilitatea legala a oricarei depasiri deriva nu doar
din tipul de marcaj aplicat din dispozitia Primariei (banda simpla
continua, paralel cu axul caii de comunicatie, incalcarea ei de catre
vehicule fiind interzisa si pedepsita de legislatia rutiera) ci din
faptul ca, informitate cu prevederile exprese ale legislatiei rutiere,
este interzis biciclistilor sa ruleze pe trotuar in afara pistei
marcate, deci la orice intrerupere a acesteia, ei sunt obligati sa
coboare de pe bicicleta.

5. Deficiente specifice – discontinuitate

O alta problema este lipsa continuitatii. Asfel, pistele nou trasate
incep si se sfarsesc “nicaieri”, undeva la multi metri ( uneori multe
zeci de metri) distanta de intersectia cea mai apropiata, in loc sa
existe un racord adecvat amenajat si marcat.

Dar problema nu este doar la capete, pentru ca “pistele” la ora actuala
se intrerup cu cativa metri sau chiar mai mult inainte respectiv dupa
fiecare intersectie, ceea ce obliga legal biciclistul sa franeze si
coboare de pe bicicleta si sa parcurga pe jos, pe langa bicicleta, acea
portiune de trotuar, in zona fiecarei traversari a unei strazi laterale,
neavand voie sa circule pe bicicleta pe trotuar pe portiunile nemarcate.

Daca ar dori sa circule cat mai mult pe bicicleta si cat mai putin pe
jos, impingand-o, alternativa la mersul pe langa bicicleta, pe trotuar,
intre capetele segmentelor de pista, ar fi si mai descurajanta, pentru
ca ar trebui ca biciclistul de fiecare data sa coboare de pe trotuar si
sa se strecoare printre masinile parcate paralel cu bordura pana la
carosabil, si se asigure si apoi sa urce pe bicicleta si sa porneasca,
sa pedaleze cateva zeci de metri pe banda intai, ca apoi din nou sa
coboare din sa, sa se strecoare printre masinile parcate si sa urce din
nou bicicleta pe trotuar ajungand la punctul unde pista se reia…

Astfel, orice varianta ar alege, respectand legea, biciclistul este
fortat sa devina partial pieton, iar viteza lui medie de deplasare se
reduce drastic, facand astfel circulatia cu bicicleta neatractiva pe
acea directie, pentru ca viteza este unul dintre pricipalele atuuri ale
bicicletei ca mijloc de transport urban.

6. Deficiente specifice – discontinuitate – exemplu concret

Ca exemplu concret, putem analiza situatia creata pe str. Horea. Cei
circa 900 m de pista (de pe trotuarul vestic, intre intersectia cu str.
Dragalina si cea cu str. I.L.Caragiale) prezinta nu mai putin de trei
discontinuitati circa 15-20 metri fiecare (intersectiile cu str.
St.L.Roth. Crisan si Campeni). Cand va fi trasata pista si pe portiunile
de trotuar de la capete, deja partial semnalizata prin indicatoare
specifice (intre p-ta Garii si intersectia cu str. I.L.Caragiale,
respectiv intre intersectia cu str.St.L.Roth si str. Baritiu), pe mai
putin de 1,1 km vor fi cinci portiuni de interupere a pistei, deci cinci
zone de “descalecare” obligatorie!

Daca mai adaugam discontinuitatile din zona celor doua statii de
transport in comun (unde marcajul de delimitare devine intrerupt si
bicilistilor li s-a impus, prin semnalizare, “cedeaza trecerea” in loc
sa li se amenajeze o ocolire adecvata si protejata), inseamna ca pe
pista de pe latura vestica a strazii Horea, biciclistul este legal
obligat sa se dea jos de pe bicicleta si sa mearga o portiune pe jos,
impingand-o, la fiecare 180 sau chiar la fiecare 140 de metri. Oare
edilii au calculat ce procent ar reprezenta sectiunea ce trebuie
parcursa pedestru, impingand bicicleta, din cei circa 1,1 km dintre p-ta
M.Viteazu si p-ta Garii? Cred ei sincer ca in acest mod se incurajeaza
mersul pe bicicleta in oras?

7. Deficiente specifice – lipsa traversari

In mod normal, pentru asigurarea fluentei traficului biciclistic, cel
putin in axul unei strazi principale, i se acorda prioritate fata de
traficul auto de pe strazi secundare, marcand “treceri pentru biciclete”
la intersectii, iar in intersectiile importante se opteaza pentru una
dintre solutiile care asigura celeritatea fluxului biciclistic la nivel
cel putin egal cu cel pentru autovehicule.

Din pacate, in cazul “pistelor” recent trasate pe trotuare pe str. Horea
si Calea Dorobantilor, la intersectiile cu strazi secundare nu au fost
realizate niciun fel de facilitati pentru biciclisti. Continuitatea
pistelor pentru biciclete pur si simplu se intrerupe, nefiind in
continuare niciun marcaj, in conditiile in care pentru pietoni exita
marcata “trecere pentru pietoni” la aproape fiecare din intersectiile in
cauza (insa, conform legii, bicicletele nu pot circula pe trecerile
pentru pietoni). Prin urmare, la orice asemenea traversare biciclistii
trebuie sa coboare de pe bicicleta si sa treaca de intersectie pe jos…

8. Deficiente specifice – obstacole fizice

Pe sau in imediata apropiere a pistelor recent trasate exista si diverse
obstacole, care nu ar trebui sa existe. Astfel, la putini metri de
capetele pistelor in dreptul fiecarei intersectii cu strazi secundare,
nu sunt amenajate rampe sau macar tesituri la borduri, sau, daca sunt,
nu sunt in axul pistei ( de fapt sunt mini-rampe mai vechi proiectate
pentru fotolii rulante, care sunt legal asimilate pietonilor). Prin
urmare biciclistii trebuie sa salte rotile bicicletelor peste borduri.

In alte situatii, marginea unor panouri publicitare, stalpi de curent
din beton, stalpi metalici ce sustin indicatoare rutiere, parcometre,
coloane de afisaj, jardiniere sau alte elemente de mobilier urban vin
pana la limita pistei, asa cum e marcata la sol sau ating planurile
verticale imaginare care o delimiteaza lateral, desi ar trebui sa existe
spatii de siguranta. Uneori chiar intra pana in spatiul propriu-zis al
pistei… Ele sunt un evident pericol pentru siguranta circulatiei
biciclistice si ar trebui inlaturate cat mai curand, daca nu au fost
rezolvate inainte de trasarea pistei sau simultan cu marcarea ei, cum ar
fi fost normal.

Un exemplu cras a putut fi admirat pe Calea Dorobantilor, vizavi de
Palatul de Justitie, unde trona initial o toneta / chiosc de ziare chiar
in mijlocul pistei proaspat trasate. In urma sesizarilor biciclistilor,
reflectate si in presa, in loc sa fie inlaturata toneta, initial
“solutia” a fost, pentru edili, stergerea acelei portiuni de pista, prin
acoperirea cu vopsea neagra a marcajului proaspat executat, pe bani
publici. Intre timp a fost inlaturata toneta, si a ramas zona intrerupta
a noii-fostei piste, care va fi probabil (re)trasata unde a fost
stearsa zilele trecute…

9. Incheiere

In 2010, in afara de aceste doua nefericite “piste” analizate mai sus,
s-au mai executat cateva lucrari de noi infrastructuri, precum si de
intretinere a celor realizate in 2009. Si ar mai fi trebuit deja demult
puse in practica diverse lucrari aprobate in 2009…

Dar despre toate acestea, si despre alte aspecte actuale ale
infrastructurilor pentru biciclete in Cluj-Napoca, intr-un document
viitor…

Prezenta analiza se inscrie in campania “Velorutia Romana” derulata la
Cluj-Napoca in 2010 de CCN, ca partener local al Asociatiei “Bate Saua”
Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania si cu
sprijinul GEF-SGP.

Cluj-Napoca, 20 iulie 2010

RADU MITITEAN
director executiv CCN

Click pe imagine pentru a o mari:

mostra discotinuitate

borduri netesite in calea biciclistilor

pista se intrerupe la statii autobuz

nesimtitii blocheaza pista

acces adecvat pe pista in viziunea edililor Clujeni

intrerupere pista in dreptul statiilor de transport in comun

biciclistii au cedeaza trecerea dar nu este si indicator cum cere legea

ce mai ramane pietonilor din trotuar

pista de tinut biciclistii pe loc

si pe aici biciclistii sunt obligati sa urce pe trotuar desi pista nu e trasata

pista vopsita si apoi stearsa

poti frana in parcometru sau stalp

capcana cu latz pentru biciclisti

proba de sarit bordura

mici obstacole pe pista

pista se sfarseste nicaieri

pe aici obliga Primaria biciclistii sa circule

si pe acest trotuar superingust vrea Primaria clujeana sa faca pista de biciclete

cursa cu obstacole

stalpul bine plasat exact in axul pistei sa nu il rateze biciclstii

Categories
General

PROIECTUL “I LOVE VELO” LA CLUJ – BUNE SI RELE

PROIECTUL “I LOVE VELO” LA CLUJ – BUNE SI RELE

In 12 iulie 2010 a fost inagurat si la Cluj-Napoca, de catre asociatia
Green Revolution din Bucuresti si Primaria clujeana, cu Raiffeisen Bank
ca sponsor principal, proiectul “I [Love] Velo”, prin care 150 de
biciclete sunt puse la dispozitie in mod gratuit doritorilor, pentru
intervale de pana la doua ore. Clubul de Cicloturism “Napoca” (CCN)
considera proiectul in sine ca fiind binevenit si laudabil, dar ca unele
aspecte ale implementarii si prezentarii lui sunt inadecvate.

CCN saluta extinderea proiectului “I Love Velo” la nivelul mai multor
mari orase din Romania, inclusiv Cluj-Napoca, felicita initiatorii
pentru demers, sponsorilor pentru orientarea lor catre o activitate
utila public si prietenoasa fata de mediul inconjurator si multumeste
Primariei clujene ca a pus la dispozitie un spatiu pentru proiect.

Consideram ca aceasta oportunitate, deja folosita de un numar apreciabil
de clujeni, va contribui la dezvoltarea unei culturi a agrementului
urban si petrecerii timpului liber in mod mai activ si ecologic si ii va
incuraja pe multi sa invete sa mearga cu bicicleta sau sa se
reobisnuiasca sa circule cu ea. Astfel, desi proiectul “I Love Velo” are
un scop recreativ, nu utilitar, in mod indirect poate contribui si la
promovarea mobilitatii urbane durabile.

Din pacate insa, numeroasele aspecte pozitive sunt umbrite de cateva
aspecte negative, care puteau fi evitate, daca Green Revolution si
Primaria clujeana ar fi consultat organizatiile de biciclisti si
publicul si ar fi studiat si respectat legislatia si bunele practici in
domeniu. Nu ar mai fi fost prezentat proiectul in mod fals ca fiind
“bike sharing” si factor de mobilitate urbana durabila, si nici nu s-ar
fi recurs la abuzuri de tip retinerea actului de identitate pe durata
comodatului bicicletei.

Astfel, atat Primaria clujeana, cat si asociatia Green Revolution, au
pretins ca proiectul “I Love Velo”, in modul in care este implementat
(toate bicicletele intr-o singura locatie – Sala Sporturilor – care nu
este una centrala, si orar care debuteaza mult peste debutul
invervalului de “bussiness hours”), ar fi un proiect de “bike sharing”.
De fapt nu este nici pe departe asa ceva, iar prin utilizarea abuziva a
termenului se creeaza confuzie si implicit se creeaza dificultati in
dezvoltarea unor adevarate proiecte de biciclete comunitare care se
incadreaza in ceea ce s-a consacrat pe plan mondial ca fiind “bike
sharing” (cu multe zeci de statii unde pot fi preluate si predate
bicicletele, amplasate in punctele de maxim interes, cu orar mult extins
sau non-stop si cu biciclete echipate corespunzator pentru nevoi
utilitare si folosibile adecvat intr-un spectru larg de timp si spatiu).

In urma protestelor noastre, Primaria clujeana a recunoscut public
faptul ca “I Love Velo” de fapt nu este un proiect de bike-sharing, cum
a fost prezentat initial, ci unul cu scop recreativ, si ca nu
inlocuieste, ci urmeaza a fi complementar unui adevarat proiect de
bike-sharing ce urmeaza sa fie implementat pe viitor in Cluj-Napoca. Ne
exprimam satisfactia pentru aceasta rectificare facuta in declaratiile
date presei de care purtatorul de cuvant al Primariei si regretam ca
aceasta pozitie nu figureaza si pe site-ul oficial
www.primariaclujnapoca.ro in sectiunea “comunicate” sau in alta locatie,
pentru a se evita pe viitor orice echivoc.

Din pacate insa, asociatia Green Revolution pare sa insiste in
continuare ca “I Love Velo” ar fi un proiect de “bike sharing”, deoarece
il prezinta si acum pe propriul site de Internet, in comunicate de presa
si in alte imprejurari, in acest mod fals, iar aceleasi dezinformari le
regasim inscriptionate pe toate bicicletele din proiect, pe bannerul de
la punctul de comodat de pe platoul de langa Sala Sporturilor “Horia
Demian” si pe alte materiale. Speram ca ele vor fi corectate cat de
curand, suprimand termenul “bike sharing”.

De asemenea, desi era in mod evident ilegal, s-a pretins initial
utilizatorilor proiectului “I Love Velo” la Cluj sa isi lase, in
schimbul bicicletei, un act de identitate in pastrarea functionarilor de
la punctul de comodat. Desi sesizati asupra ilegalitatii, initial atat
Primaria cat si asociatia Green Revolution au insistat prin
reprezentantii lor ca nu ar fi o practica abuziva, iar Ministerul
Mediului si Padurilor a accpetat sa isi ofere inaltul patronaj pentru
proiect, iar insusi ministrul a fost prezent acum cateva zile la
deschiderea centrului “I Love Velo” din Targu-Mures, fara sa se
intereseze sau sa ii pese ca patroneaza o ilegalitate, care la punctele
din Bucuresti dateaza de multa vreme….

Dupa ce Politia clujeana a confirmat public ilegalitatea acestui mod de
procedare si a pus in vedere ca vor fi aplicate sanctiunile prevazute de
lege, practica abuziva a incetat la Cluj si acum doar se prezinta actul
de identitate, nu se si retine. In schimb, exista informatii ca in alte
centre “I Love Velo” acest abuz continua, iar asociatia Green
Revolution, in mod regretabil, a refuzat sa recunoasca deschis ca a
gresit si, mai mult, a insistat in continuare, in declaratii de presa,
in ciuda evidentei, ca totusi practica nu ar fi ilegala…

Desi unii au fost dezamagiti de calitatea oarecum modesta a bicicletelor
si de faptul ca au o singura viteza si nu au legatoare, noi opinam ca
aceste chestiuni nu sunt probleme semnificative, daca ne raportam la
destinatia acestor biciclete, pentru ca, desi proiectul a fost prezentat
ca “bike sharing”, de fapt bicicletele acestea sunt destinate unor
plimbari usoare pe pista de biciclete de pe malul Somesului, eventual si
prin Parcul Central si prin Centru si cateva cartiere situate in zone
plane, nu circulatiei in scop utilitar sau recreativ prin intregul oras
sau in imprejurimile acestuia.

In schimb, faptul ca nu sunt echipate cu mijloacele prevazute de lege
pentru conditii de vizibilitate redusa, face ca ele sa nu poata fi legal
utilizate dupa momentul cand incepe sa se insereze, desi oficial s-a
anuntat ca pot fi utilizate pana la ora 22:00. Nici acum, in iulie, nu
este legal sa circuli la acea ora fara lumina alba sau galbena in fata
si rosie in sapte, iar in septembrie-octombrie, cand se intunca mult mai
repede, nici la ora 20:00 nu mai pot fi legal utilizate bicicletele din
proiectul “I Love Velo” asa cum sunt echipate la ora actuala….

Speram da deficientele semnalate vor fi remediate integral, la sistemele
“I Love Velo” din toate orasele in care este deja operational, si ca vor
fi evitate in orasele in care vor fi dezvoltate pe viitor. Speram ca si
alte sisteme legate de biciclete, indiferent de tip sau initiator, vor
tine cont de bunele practici si de cerintele legale, atat ca fond
(caracteristici si echipare tehnica, amplasamente si mod de operare a
sistemului) cat si ca forma (mod de prezentare publica). Subliniem ca o
adecvata consultare publica si cu organizatiile biciclistilor ar preveni
asemenea derapaje. Uram succes proiectului “I Love Velo” si dorim ca
laturile lui pozitive sa fie maximizate iar deficientele rapid si in
totalitate inlaturate si evitate pe viitor.

RADU MITITEAN
director executiv CCN

Categories
General

4 milioane de euro pentru un proiect de bike-sharing

Dupa ce ieri am criticat pista de pe Dorobantilor azi citesc pe CityNews ca vor sa investeasca 4 milioane de euro (eu stiam ca-s 1,9 milioane din discutiile auzite in trecut) intr-un sistem de bike sharing, banii vin de la UE.

Din cate am inteles, cheltuieli eligibile sunt doar pentru piste si pentru rastelele automatizate care dau si preiau bicicletele, iar costul bicicletelor nu intra in acesti bani.

Odata cu proiectul asta cica s-ar face cam 70 de km noi de piste pentru biciclisti in Cluj-Napoca, dar tare mi-e frica ca o sa fie tot pe trotuar, si atunci n-am facut mai nimic.

Oricum o astfel de veste ma bucura.

Cititi articolul integral aici: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/traseul-de-biciclete-floresti-apahida-4-milioane-de-euro-87955/

Categories
General

Idiotenie? Incompetenta? Bataie de joc? Prostie? Toate la un loc?

Cand am vazut poza de aici: http://www.hotnews.ro/hotreporter-2010-07-7513085-pista-biciclisti-bucuresti.htm nu m-am mirat prea tare, ca deh, e in Bucuresti si acolo totu-i posibil, dar cand vad asa ceva in Clujul nostru, pe Dorobantilor, parca te ia cu greata fata de tot ce inseamna autoritate locala:

RUSINE pentru cei care au lasat sa fie posibil asa ceva!

P.S. Dupa ce am adunat cateva mii de semnaturi de la cetateni din oras, cum ca nu vrem piste pe trotuare – din motive de siguranta atat pentru pietoni cat si pentru biciclisti, era greu sa mute parcarea de la masini cu jumate de metru mai la stanga si sa traseze acolo o linie alba, cum au facut de la Republicii si pana la Universitatii pe str. A. Iancu?

Ma intreb, de ce trebuie sa perseveram in prostie cand se vede ca se poate si altfel, si pana la urma tot acolo se ajunge?

P.P.S. Ma tot gandesc, ce fel de oameni au tras liniile alea, si cat de mult ii duce capu’ pe saracii. Si o gaina ar fi putut gandi mai mult de atat ca pe acolo degeaba trage linia alba ca biciclistul nu va putea trece pe sub tejgheaua de la chioscul de ziare. Oare s-au gandit mult inainte sa intrerupa linia de langa bordura? Sunt curios si cine si mai ales de ce plateste bataia asta de joc.

Pozele sunt luate de pe clujbike, cu multumiri lui Daniel.

COMPLETARE 20.07.2010:

Raspunsul autoritatilor: http://www.domnuleprimar.ro/42894-Pozele-pentru-sesizarea-42825-gasesc-adresele-urmatoare-http-www.html

Categories
General

Bike Sharing sau Bike Rental ?

In ultima vreme am tot vazut discutii pe tema asta (cei de la ONG-ul Green Report au insistat sa-si numeasca proiectul ca fiind unul de “BIKE SHARING” – tiparind chiar pe aripa protectoare de la roata din spate PROIECT DE BIKE SHARING GRATUIT) asa ca as dori sa lamuresc cateva lucruri legate de Bike Sharing si Bike Rantal (rent a bike).

Vreau sa incep prin a va spune ce intentioneaza dumnealor sa faca la Cluj (si probabil si in alte orase din tara): un sistem de inchiriat biciclete pe o perioada de 2 ore in scop pur recreativ.

De ce spun de inchiriat?

Pentru ca ai nevoie de un act de identitate cand iei bicicleta din locatia respectiva (una la numar in Cluj-Napoca) iar dupa cele 2 ore trebuie sa te intorci cu bicicleta in locul de unde ai luat-o. In cazul in care depasesti cele 2 ore, ti se va percepe o anumita taxa (nu stiu cat). Primele 2 ore sunt GRATUITE!!!

Ei bine, in alte locuri din Cluj-Napoca, unde poti inchiria biciclete (rent a bike, bike rental), trebuie sa prezinti un act de identitate, si sa achiti o suma de lei in functie de cate ore vrei sa folosesti bicicleta. La final trebuie sa te intorci cu bicicleta in locul de unde ai luat-o. La unele firme, daca nu ma insel existau promotii de genul primele 30 de minute sau primele 60 de minute gratuit.

Asa ca vedeti cat de mult se aseamana sistemele intre ele si de ce am numit proiectul celor de la Green Report, unul de inchiriat biciclete (bike rental, rent a bike) si nu unul de bike sharing, cum fals pretind ei ca ar fi, probabil din ratiuni ce tin pur de marketing-ul proiectului. (Intre noi fie vorba, ar suna mai nasol “Proiect de inchiriat biciclete” decat “Proiect de Bike Sharing“, pentru ca atunci cand pronuntam cuvantul “inchiriat” ne gandim automat la o suma de bani, ceea ce in cazul de mai sus nu se pune problema decat dupa primele 2 ore.)

Si cei de la Primarie au cazut in cursa lor, si au anuntat acest proiect de “bike sharing” – detalii aici.

Cand am aflat vestea cu bike sharing-ul, m-am bucurat, stiind ca exista in derulare un proiect mare, care e axat pe bike sharing si crearea de noi piste pentru biciclisti. Am cautat pe internet si am dar de urmatorul ARTICOL. Dupa ce am terminat de citit, mi-a sarit in ochi urmatoarea propozitie: Ele sunt puse pe platoul Sălii Sporturior “Horia Demian”. Si mai unde?, mi-am zis in gand, stiind ca in proiectul dezbatut la Primarie in urma cu ceva vreme era vorba de mai multe locatii (gara, primarie, etc) nu de una singura.

In comunicat era doar atat. Apoi am aflat de fapt care-i faza, si cum e de fapt sistemul, si trebuie sa recunosc ca initial m-au indus si pe mine in eroare cu termenul de “bike sharing”.

Apoi CCN a depus un memoriu de protest la Primarie (merita citit), si am si strans semnaturi dupa marsul de la sfarsitul lunii trecute, pentru sustinerea acelui memoriu.

Ca raspuns din partea Primariei a aparut urmatorul comunicat de presa. In acest comunicat s-a recunoscut clar faptul ca nu e un program de bike sharing, ci unul prin care oamenii isi pot petrece timpul liber in mod recreativ pe bicicleta.

Asa ca din punctul meu de vedere, s-a facut lumina si proiectul Green RevolutionI love Velo nu este unul de bike sharing cum fals e numit ci unul de inchiriat biciclete. Pe mine au reusit initial sa ma induca in eroare, asa ca vroiam neaparat sa clarific treaba asta.

Desigur, consider proiectul unul foarte util pentru Clujeni, din mai multe puncte de vedere:

– numarul mare de biciclete care pot fi puse la dispozitia clujenilor.
– primele 2 ore gratuite – astfel firmele de inchiriat biciclete au o concurenta puternica si vor fi nevoite sa-si ajuteze ofertele, cu unele si mai bune
– incurajeaza folosirea bicicletei, chiar daca e vorba de scop recreativ.
– in cazul in care se va dovedi un succes, si multi clujeni vor inchiria aceste biciclete, ar fi un motiv in plus (pe langa cele nshpe mii existente) pentru Primarie sa grabeasca definitivarea proiectului de Bike Sharing si cel mai important sa mareasca infrastructura de cai de comunicare pentu biciclete.
– si multe altele.

Cat despre Bike Sharing, putem gasi pe WikiPedia mai multe informatii care merita citite: http://en.wikipedia.org/wiki/Bicycle_sharing_system.

Vreau sa subliniez cateva aspecte:

sharing systems differ from traditional bike rental – sharing nu e tot una cu inchiriatul (iar prin simplul fapt ca intro zi inchiriaza mai multe persoane o bicicleta nu se poate numi bike sharing)

The current popularity of bike sharing is attributed by many to Paris’ successful launching in 2007 of Vélib’, a network of 20,000 specially designed bicycles distributed among 1450 stations throughout Paris. – 20.000 biciclete puse la dispozitie gratuit, non-stop, in 1450 de statii speciale pentru biciclete (http://www.velib.paris.fr/Trouver-une-station)

In final vreau sa va spun ca ma bucur ca se fac pasi marunti in directia buna, ma bucur ca exista proiecte pentru biciclisti in Cluj-Napoca si ii felicit pentru initiativa pe cei de la Green Report.

Ce nu-mi place e ca se induce in eroare (voit?) publicul prin folosirea unor termeni neadecvati si falsi.

Mi-ar placea (si consider ca ar fi corect) ca cei de la Green Report sa faca un pas in fata si sa recunoasca ca au “incurcat” termenii si proiectul I love Velo sa nu fie numit bike sharing ci de inchiriat biciclete.

Categories
General

I N V I T A T I E la dezbaterea FACILITATI PENTRU BICICLETE IN CLUJ – INTRE VIZIUNEA CCN SI PLANURILE PRIMARIEI

I N V I T A T I E
la dezbaterea
“FACILITATI PENTRU BICICLETE IN CLUJ – INTRE VIZIUNEA CCN SI PLANURILE
PRIMARIEI”

Clubul de Cicloturism “NAPOCA” (CCN) invita clujenii interesati joi, 1
iulie 2010, de la ora 20:45, la biblioteca “Heltai” (str. Clinicilor
nr.18, “sala mica”) la o dezbatere pe tema facilitatilor pentru
utilizarea bicicletei ca mijloc de transport urban in Cluj. Intrarea
este libera.

Va fi o discutie si analiza comparativa intre ce propune Clubul de
Cicloturism “Napoca” si organizatiile biciclistice in general, pe de o
parte, si ce preconizeaza Primaria clujeana, pe de alta parte. Vor fi
trecute in revista evolutiile din ultimul deceniu, viziunea,
principiile, prioritatile, realizarile de pana acum si masurile aflate
in diverse stadii de planificare, avizare sau executie. Vor fi vizate in
principal caile de comunicatie pentru biciclete, dar si subiecte precum
parcajele pentru biciclete, sisteme de bike-sharing, bicicleta si
transportul in comun etc. Concluziile vor fi prezentate public si
inaintate si autoritatilor locale.

Sunt invitati biciclistii interesati, dar si urbanisti, ingineri de
trafic, functionari ai Primariei si orice persoane interesate de
problema mobilitatii urbane durabile in general si in Cluj-Napoca in
particular. Se va lucra pe documente deja facute publice in ultimii ani
de catre Primarie si respectiv CCN precum si pe cazul concret al
facilitatilor biciclistice deja realizate inultimii ani in oras.

Dezbaterea face parte din campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj
in 2010 de CCN, ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti,
sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania si cu sprijinul GEF-SGP,
si este precedata, de la ora 20:00, de o proiectie de imagini pe tema
facilitatilor pentru biciclete in patru orase germane.

Va asteptam!

RADU MITITEAN
director executiv

Categories
General

Ultima Sambata devine ultima Joi

Deoarece de Ziua Pamantului in 22 Aprilie marsul a avut loc intr-o zi de joi am observat un numar net superior de participanti la mars (aproximativ 200 persoane).
Asa ca ne-am gandit ca de acum inainte marsurile sa aiba loc in ultima zi de Joi din luna si nu Sambata. Astfel ramane weekend-ul pentru iesiri in afara orasului, mai ales daca vremea e buna.
Putem evita si suprapunerea marsului cu alte evenimente ce se petrec in weekenduri. In fiecare an ne-am suprapus cu alte marsuri, competitii pe bicicleta sau cu raliuri, sau cu alte evenimente sportive care obligau eventualii participanti la mars sa aleaga intre a veni la marsul biciclistilor sau a alege un alt eveniment din weekendul respectiv.

Asa ca urmeaza sa ne intalnim in ultima zi de joi din Iulie, pe data de 29. Anuntati si prietenii si vecinii si colegii de servici, astfel ca in ultima joi din fiecare luna sa ne adunam cat mai multi in Skate Parc.

Si pentru ca majoritatea participantilor la mars au si job-uri, ora de pornire va fi 18:00 in loc de 17:00 cum era pana acum, asa ca fiecare poate sa vina la mars dupa ce termina cu job-ul 🙂

Sunt curios voi ce parere aveti despre aceasta schimbare, asa ca astept comentariile voastre.

Categories
General

CELEBRUL CICLOTURIST STEFAN HODI LA CLUJ

In 26-28 iunie 2010 va fi la Cluj celebrul cicloturist lugojan STEFAN
HODI. El va participa la mai multe evenimente biciclistice organizate de
Clubul de Cicloturism “Napoca” (CCN) si se va intalni cu autoritatile
locale clujene, in cursul acestei escale pe care o face pe parcursul
unei ture pe bicicleta de peste 4500 km, ce strabate toate judetele tarii.

La invitatia CCN, Stefan Hodi va participa sambata 26 iunie dupa-amiaza
la editia lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni, iar seara, de la ora
19:00, va sustine la biblioteca “Heltai” o prezentare cu imagini foto
despre extraordinarele lui ture si expeditii pe doua roti, care
totalizeaza sute de mii de km. Duminica, 27 iunie, Stefan Hodi va
participa la o excursie pe biciclete in imprejurimile Clujului, alaturi
de alti biciclisti clujeni, iar luni, dupa o intalnire la Primarie, unde
va inmana si o diploma din partea autoritatilor lugojene, va pleca mai
departe, in directa Turda – Targu Mures.

Actualul velotur al lui Stefan Hodi a debutat la Lugoj in 18 iunie si va
fi finalizat dupa 53 de zile. Itinerarul propus trece, printre altele,
prin Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Zalau, Cluj-Napoca,
Turda, Targu Mures, Bistrita, Vatra Dornei, Suceava, Botosani, Iasi,
Vaslui, Bacau, Piatra Neamt, Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Brasov,
Targoviste, Ploiesti, Buzau, Focsani, Braila, Galati, Tulcea, Constanta,
Slobozia, Calarasi, Oltenita, Giurgiu, Bucuresti, Alexandria, Craiova,
Slatina, Ramnicu Valcea, Pitesti, Balea Lac, Sibiu, Alba Iulia, Deva,
Petrosani, Targu Jiu, Drobeta Turnu Severin si Resita.

Este un tur solitar, insa multe dintre expeditiile din trecut au fost
facute de Stefan Hodi impreuna cu familia, sotia si copiii pedaland cu
el multe mii de kilometri prin zeci de tari. Cicloturismul este o
pasiune a intregii familii si turele lor sunt toate facute independent,
fara masina de insotire sau alta forma de asistenta exterioara, ci
purtand pe biciclete tot echipamentul necesar, demonstrand ca aceasta
forma ecologica de turism activ este fezabila si pentru concedii lungi,
cu copii, oferind o libertate maxima si nenumarate satisfactii.

De exemplu, in 1996, la o tura de peste 3000 km, parcursi in 59 de zile,
alaturi de Stefan a participat si sotia Gheorghita, insarcinata, si fiul
Ioan de 6 ani si fiica Maria de 4 ani, toti pe bicicleta sau in remorca.
In 1998, Stefan a facut cu Ioan, care implinise 8 ani, un tur biciclstic
al Europei Centrale, de aproape 6000 km, parcursi in 74 de zile, iar in
2002, Stefan cu fetita de 10 ani si baiatul cel mare, de 12 ani, au
realizat un tur cicloturistic al Europei, de peste 9300 km, strabatuti
in 108 zile pe bicicletele incarcate din greu cu bagaje mari…

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836

Cate ceva despre el si lungile lui expeditii cicloturistice, majoritatea
facute alaturi de sotie si copii, puteti citi si in presa, de exemplu la:

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri-calde/stiri-calde/stefan-hodi-de-la-lugoj-la-constanta-cu-bicicleta-35220.html
http://www.redesteptarea.ro/stiri-actualitate/stefan-hodi-pleaca-in-turul-romaniei-pe-bicicleta.html
http://www.gandul.info/magazin/turul-romaniei-pe-bicicleta-cum-va-parcurge-un-banatean-4-500-de-kilometri-in-53-de-zile-6430277
http://banateanul.gandul.info/ultima-ora/turul-romaniei-pe-bicicleta-cum-va-parcurge-un-banatean-4-500-de-kilometri-in-53-de-zile-6430034
http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1733471-bicicleta-jurul-lumii.htm

Categories
General

Editia lunara iunie 2010 a MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

INVITATIE

Editia lunara iunie 2010 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Sambata, 26 iunie 2010, se va desfasura la Cluj-Napoca editia lunara a
Marsului Biciclistilor Clujeni (a 34-a din seria “critical mass”
inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei
anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta! Intalnirea
participantilor va fi, ca de obicei, in Skate-Parc (parcul
I.L.Caragiale, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu),
la ora 16:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 17:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si
presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate
fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii
bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in
comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica.
Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire,
cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Traseul propus este: Parcul I.L.Caragiale – str.G.Baritiu – Splaiul
Independentei – pista de biciclete de pe malul Somesului – “pasarela
albastra” peste Somes – bd. 1 Decembrie 1918 – str. Miraslau – str.
Fantanele – str. Al. Vlahuta – str. O.Goga – str.Mamaia –
str.Gen.Dragalina – str.Horea – str.Closca – str.Decebal –
str.O.Petrovici – str.Traian – str.D.Barceanu – p-ta Abator – Calea
Bucuresti – str.Fabricii – p-ta Marasti – bd. 21 Decembrie 1989 – str.
Cuza Voda – str.I.P.Voitesti – p-ta Mihai Viteazu – str. R.Ferdinand –
Parcul I.L. Caragiale.

Cu ocazia acestui mars se vor colecta si semnaturi de sustinere pentru
un memoriu adresat Primariei clujene in legatura cu proiectul de
biciclete comunitare (bike-sharing) anuntat in presa ca urmand sa
debuteze la 1 iulie, intr-o modalitate cu privire la care biciclistii
clujeni nu au fost consultati, si nici publicul in general.

Detalii despre actiunea de sambata si despre editiile precedente ale
marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul
www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei
publice de discutii clujbike@yahoogroups.com. Demersurile se inscriu si
in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de CCN ca partener local
al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor
din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0740-995597

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836

Categories
General

1600 DE CLUJENI AU SEMNAT UN APEL CATRE PRIMARIE IN FAVOAREA BICICLETEI

1600 DE CLUJENI AU SEMNAT UN APEL CATRE PRIMARIE IN FAVOAREA BICICLETEI

Clubul de Cicloturism “Napoca” (CCN) a depus la Primaria clujeana un
teanc de tabele continand peste 1600 de semnaturi de sustinere a
apelului public lansat in 22 aprilie 2010, de “Ziua Pamantului”, pe tema
promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc de transport urban, pentru a
demonstra ca ideile si propunerile noastre se bucura de sustinere la
nivelul comunitatii.

Principalele solicitari vizeaza realizarea unei retele coerente de piste
si alte cai de comunicatie pentru biciclete in intregul oras, de
calitate adecvata, care sa nu ia din putinul spatiu ce a mai ramas
pietonilor sau din spatiile verzi si care sa se realizeze acolo unde
este cea mai mare nevoie de ele, nu unde e mai usor sau ieftin pentru
Primarie.

Concret, se solicita ca pistele pentru biciclete sa fie cu latime utila
de minim 1,50 metri pe sens, plus spatii si elemente fizice de protectie
si siguranta, sa fie pe carosabil (nu pe trotuar), neobligatorii ca
utilizare, bine marcate si intretinute si cu solutii adecvate la
intersectii, asigurand interconectarea zonelor de interes pentru public,
intr-un mod cat mai direct, comod si sigur si deci atractiv pentru
actualii si mai ales potentialii / viitorii biciclisti cotidieni.

De asemenea, apelul public solicita realizarea de rastele si alte
facilitati adecvate de parcare in siguranta a bicicletelor asigurarea
mai multor posibilitati de a lua bicicleta in / pe mijloacele de
transport in comun, deschiderea pentru traficul bicicletelor in ambele
sensuri a strazilor care sunt acum cu “sens unic” si acceptarea
bicicletelor pe toate benzile pentru mijloacele de transport in comun si
tolerarea lor in zonele pietonale.

Promovarea bicicletei este pusa in contextul mai larg al mobilitatii
urbane durabile, ce necesita si promovarea transportului in comun si
mersului pe jos, descurajarea utilizarii autoturismelor si extinderea
zonelor pietonale, eliberarea trotuarelor si redarea, catre cetateni, a
spatiului public.

Apelul a fost lansat in cadrul campaniei “Velorutia Romana 2010”,
derulata la Cluj de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua”
Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) cu
sprijinul GEF-SGP, avand ca scop promovarea utilizarii bicicletei ca
mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ.

RADU MITITEAN
director executiv CCN
coordonator proiect “Velorutia Romana 2010” la Cluj

ANEXA:
Apel din 22.04.2010 catre autoritatile locale pentru promovarea
utilizarii bicicletei ca mijloc de transport in Cluj-Napoca, depus la
Primarie in 10 iunie insotit de peste 1600 de semnaturi.
============================================

A P E L
catre autoritatile locale
pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport in
Cluj-Napoca

Noi, cetateni ai municipiului Cluj-Napoca,

dorind sa avem un oras cu mai putina aglomeratie, praf, zgomot si gaze
de esapament, in care sa iti faca placere sa traiesti si sa te deplasezi,

vazand ca traficul auto a atins o intensitate ce afecteaza negativ
deplasarea in oras, activitatile economice, sociale si culturale,

stiind ca exista solutii alternative, dar vazand ca multe par a fi
neintelese sau prea mult amanate sau aplicate inadecvat si ca nu exista
o strategie coerenta in acest domeniu, in special in ceea ce priveste
promovarea bicicletei,

considerand ca bicicleta este o parte a solutiei, fiind un vehicul
ecologic, eficient energetic, suficient de comod si rapid, care ocupa
putin spatiu, nu face zgomot, nu emite noxe si are un efect benefic
asupra sanatatii celor care il folosesc in mod regulat,

SOLICITAM
autoritatilor locale:

1. Realizarea unei retele coerente de piste si alte cai de
comunicatie pentru biciclete in intregul oras. Dar nu oricum, ci:
– de calitate adecvata (de exemplu respectand latimea utila de minim
1,50 metri pe sens, plus spatii de siguranta, marcare, protejare,
semnalizare si semaforizare corespunzatoare adecvat intretinuta,
ridicarea masinilor care le blocheaza etc.)
– care sa nu ia din putinul spatiu ce a mai ramas pietonilor sau din
spatiile verzi (ci din cele folosite acum de masini sau ocupate cu
panouri publicitare, tonete etc.)
– care sa se realizeze acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, nu
unde e mai usor sau ieftin (trebuind sa asigure interconectarea zonelor
de interes pentru public, intr-un mod cat mai direct, comod si sigur si
deci atractiv pentru actualii si mai ales potentialii / viitorii
biciclisti cotidieni, care, si din cauza lipsei de infrastructuri
specifice, sunt la ora actuala mai ales utilizatori ai vehiculelor
motorizate)

2. Realizarea de rastele si alte facilitati adecvate de parcare in
siguranta a bicicletelor (in toate zonele de interes public, precum si
in cartierele de blocuri, campusurile universitare si alte zone unde
parcarea lor in siguranta este acum o mare problema);

3. Asigurarea pe viitor in mod gradat a intermodalitatii de transport
( posibilitatea de a lua bicicleta in / pe mijloacele de transport in
comun).

4. Deschiderea pentru traficul bicicletelor in ambele sensuri pe
strazile care au la ora actuala regim de sens unic si exceptarea
bicicletelor de la alte restrictii de circulatie sau stationare impuse
pentru vehicule, cum sunt benzile rezervate pentru transportul in comun
sau aleile si strazile pietonale.

5. Luarea altor masuri de promovare a mersului pe bicicleta, precum
si mersului pe jos si a transportului in comun.

6. Descurajarea utilizarii autoturismelor, extinderea zonelor
pietonale, implementarea adecvata a regulilor de aprovizionare si acces
pentru traficul greu, degajarea trotuarelor si spatiilor verzi de
autovehicule si constructii si redarea, catre cetateni, a spatiului public.

Apel deschis pentru semnare catre toti cetatenii municipiului
Cluj-Napoca, lansat de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) (
contact:www.ccn.ro, tel 0744-576836, e-mail: office@ccn.ro) in 22 aprile
2010 cu ocazia Zilei Pamantului, in cadrul campaniei “Velorutia Romana”
2010 la Cluj, desfasurata in parteneriat cu Asociatia “Bate Saua”, sub
egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) cu sprijinul GEF-SGP.