Categories
General

De ce nu vrem piste pe trotuare.

Iata cateva exemple graitoare pentru care noi, biciclistii din Cluj-Napoca NU mai vrem piste pe trotuare. Vrem ca pistele sa fie coborate pe carosabil, si sa fie delimitate de acesta, conform exemplului din Piata Unirii.

Ca si cetatean, cand urmeaza sa-mi aleg modul de deplasare in oras (am de ales intre bicicleta si masina), mi-ar placea sa am mai multe puncte pozitive in favoarea bicicletei, ca sa nu mai fiu nevoit sa aleg masina cand trebuie sa ma deplasez in oras.

Daca autoritatile locale continua sa favorizeze masina (trasand noi parcari, in locul trasarii de piste pentru biciclete in locul parcarilor – doar un exemplu) , normal ca o voi folosi in oras. De indata ce ma voi simti mai confortabil pe bicicleta, si de indata ce voi avea infrastructura necesara pusa la dispozitie, voi alege cu cea mai mare placere bicicleta pentru a ma deplasa in oras.

Daca asta se doreste de catre cei care ne conduc cu mintile lor luminate, ca orasul sa fie sufocat de masini, eu ma pot conforma si pot contribui la fel ca si ceilalti biciclisti care detin automobile cu cate o masina in plus in traficul infernal din Cluj. Doar vorba aia am masina, am carnet, platesc impozit pentru ea, eu de ce sa nu folosesc masina in oras?

Dar va spun sincer ca as prefera sa fac putina miscare, si sa pedalez prin oras pe pistele de biciclete, daca ele ar exista, ar fi unite intre ele, si daca ar fi suficient de late pentru a le putea folosi, si pentru a ma simti in siguranta.
Dar atata vreme cat pistele sunt pe trotuar, unde nu numai ca circula pietonii dar sunt si alti soferi parcati pe piste, atata vreme cat pistele de pe trotuar sunt sparte pentru sapaturi, atata vreme cat pistele nu se prea leaga intre ele si nu au continuitate, si cel mai nasol nu sunt suficient de late incat sa fi in siguranta pe pista, parca nu prea-mi vine sa le folosesc si parca imi vine sa ma urc la volan si sa ma bag si eu in puhoiul de masini din oras.

Ca-i o masina in plus, zece in plus, o suta in plus, zece mii in plus ce mai conteaza. Tot acolo suntem si ne e foarte bine in dobitocenia de pe strazi.

As vrea sa prind si ziua aia in care sa-mi fie drag sa iau bicicleta de acasa si sa ma duc pana in centru ca am de platit impozitele la primarie, apoi pana la Orange Shop ca am de platit si factura la telefon, apoi pana la UPC ca trebuie platit si abonamentul la Internet si TV, si apoi sa dau o fuga pana la gara ca-mi trimite mama pachet pe Sebali, apoi sa fug rapid pana-n Gheorgheni sa bag mancarea la frigider sa nu se strice, si apoi sa dau o fuga pana la facultate sa vad daca s-au afisat notele de la ultimele examene, iar apoi de acolo sa o iau incetisor spre Eroilor, sau poate Clinicilor, sau poate Piezisa, sa ma intalnesc cu alti prieteni care au venit tot cu bicicletele la terasa, sa bem o bere, sa ne uitam la un meci si sa ne simtim bine in oras, iar apoi sa nu trebuiasca sa apelez la cine stie ce taximetrist plictisit de viata, ca de RATUC nu mai incape vorba la 2-3 dimineata, ci sa ma duc catre casa tot pe bicicleta mea, si tot in siguranta.

Si toate drumurile astea sa le fac pe bicicleta, pe piste suficient de late si bine delimitate de arosabil, care sa nu fie trasate pe trotuar, astfel incat sa am un avantaj clar in favoarea bicicletei si nu a masinii.

Programe de genul I Love Velo sau Student’O’Bike sunt frectie la picior de lemn atata timp cat noi sapam pistele pentru biciclete primavara de parca am vrea sa cultivam cartofi pe ele, atata vreme cat nu te poti pune pe pista de la Iulius Mall si sa ajungi mergand in continuare pe pista pana in centru, fara sa trebuiasca sa te dai jos de pe bicicleta, atata timp cat soferii care parcheaza pe piste nu-s sanctionati, nu zic DRASTIC, ci doar conform legii, atata timp cat cei din conducerea Primariei nu dau 2 lei pe infrastructura DE CALITATE pentru biciclisti.

Nu mai zic de bulevarde pentru biciclisti, de semafoare pentru biciclete, de parking-uri pentru biciclete ca intram in aria SF-ului.

Noi, cetatenii care avem biciclete, nu dorim prea multe. Un minim de siguranta (latime suficienta, piste clar delimitate de carosabil si cu spatii de siguranta, piste trasate pe carosabil nu pe trotuar) si continuitate ar fi suficient pentru ca o mare parte dintre cei care AZI aleg masina, MAINE sa aleaga BICICLETA ca mijloc de transport in oras.

Si in cazul acesta intr-o frumoasa zi de “MAINE”, o masina in minus sau zece masini in minus sau zece mii de masini in minus vor face o diferenta ENORMA in traficul din Cluj-Napoca.

Totul depinde de politicile publice elaborate de cei care conduc orasul si de viziunea lor asupra potentialului oferit de transportul pe bicicleta. Pana in momentul de fata am intalnit o rezistenta fenomenala impotriva bicicletei la nivel de primarie, luata per ansamblu. Ca in diferite departamente exista oameni deschisi la minte care sunt pro bicicleta, si care au toata admiratia si respectul meu, e adevarat, dar e trist ca nu e suficient. Dar ca ansamblu, privita din ochii unui simplu cetatean, Primaria prefera masina in defavoarea bicicletei. Cand le-am propus ca pe Dorobantilor din cele 3 benzi / sens si inca 2 randuri de parcare pe fiecare parte – din care un rand oblic, sa renunte la un rand de parcari si sa faca o pista cu dublu sens, ni s-a spus clar ca NU SE DORESTE RENUNTAREA LA PARCARI in FAVOAREA BICICLETEI nici pe Dorobantilor si nici in alte parti unde ar fi posibila o astfel de miscare, si cu asta basta, sa acceptam ideea asta pentru ca ei nu vor sa se schimbe. Cu asta avem de-a face cand ne referim la Primaria Cluj-Napoca, ei “iubesc” masinile si nu isi imagineaza o viata fara masini in care sa existe biciclete.

Iar pana cand in interiorul Primariei nu se va schimba mentalitatea asta, noi biciclistii din Cluj-Napoca nu prea avem sanse de izbanda.

Mi-ar placea sa vad in Primaria Cluj-Napoca o persoana intr-un post cheie – de ce nu un departament nou, care sa se ocupe strict de problema bicicletelor – care sa aiba puterea de decizie si care sa gandeasca din perspectiva unui biciclist si nu neaparat din perspectiva unui sofer, care sa inteleaga nevoile biciclistilor si sa se ocupe de infrastructura pentru biciclete asa cum se cuvine, o persoana sincera cu care sa putem dialoga constructiv, careia sa ne spunem of-urile si care sa inteleaga problemele intalnite de noi zi de zi in oras. Tot orasul ar avea de beneficiat de pe urma acestei persoane.

Si la urma cateva imagini cu pista de pe Dorobantilor:

Si ca sa va faceti o idee cum gandesc altii:

Ar trebui sa invatam de la ei si sa le urmam sfaturile.

Categories
General

Niste exemple din Olanda

Un film ce merita vizionat. Americanii invata de la Olandezi despre infrastructurile pentru biciclisti, si la fel am putea face si noi. Desigur, daca ar exista vointa.

Categories
General

Coada la inchiriat biciclete …

Azi am iesit ca tot omul prin oras, vreme buna, soare. Am ramas placut surprins cand am vazut ca pe platoul Salii Sporturilor erau o multime de biciclisti, si multe persoane stateau la coada sa prinda o bicicleta pentru 2 ore. (mi-am adus aminte cum stateam eu in urma cu ceva vreme, la coada la paine sau la butelii pentru aragaz)

Pista de pe malul somesului era plina ochi cu biciclisti, parcul mare la fel si peste tot pe unde m-am plimbat am dat de o multime de biciclisti. Am mai vazut si in alte dati multi biciclisti in oras, dar azi parca s-au inteles toti ca trebuie sa iasa la o plimbare.

Chiar si pe langa lacul din Gheorgheni erau parinti pe biciclete, si copii pe biciclete pentru pitici cu roti ajutatoare desi acolo nu e cea mai fericita alegere pentru a te plimba cu bicicleta.

Asta e inca o dovada pentru autoritatile locale care sa intareasca cele spuse de noi: avem nevoie de facilitati pentru biciclisti!!!

Categories
General

ASA NU: DOUA NOI “PISTE DE BICICLETE” PE TROTUARE DIN CLUJ – Analiza critica a unor recente realizari ale Primariei clujene

ASA NU: DOUA NOI “PISTE DE BICICLETE” PE TROTUARE DIN CLUJ
– Analiza critica a unor recente realizari ale Primariei clujene –

1. Sumar

Primaria municipiului Cluj-Napoca a realizat in ultimele saptamani doua
noi asa-zise piste pentru biciclete, pe strazile Horea respectiv Calea
Dorobantilor, dar amplasate pe trotuare, cu latime de numai un metru sau
chiar mai putin, cu obligativitate de utilizare si cu intrerupere pentru
portiuni de 10-20 de metri in zona fiecarei interesectii, si
preconizeaza trasarea lor si pe alte portiuni, care deja sunt
semnalizate cu indicatoare rutiere specifice.

Clubul de Cicloturism “Napoca” dezaproba aceste lucrari si considera ca,
la modul cum au fost realizate, nu sunt acceptabile si nu sunt de natura
sa promoveze utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare in mediul
urban, ci il descurajeaza, creand si probleme pietonilor, dar favorizand
in schimb traficul automobilistic, care ar trebui de fapt descurajat.
Unica solutie adecvata pe termen scurt este inlaturarea indicatoarelor
care impun obligativitatea utilizarii lor, iar pe termen lung este
mutarea pistelor la nivelul carosabilului, cu latirea suprafetei utile
la minim 1,6 metri pe sens.

2. Inadecvarea de principiu

Ca o chestiune de principiu, noile piste pentru biciclete in general nu
ar trebui amplasate pe trotuare, luand din putinul care a mai ramas
pietonilor, ci din spatiul alocat la ora actuala pentru stationarea si
deplasarea autovehiculelor, pentru ca scopul principal al realizarii de
cai de comunicatie specifice pentru biciclete este incurajarea
cetatenilor sa treaca de la autoturism la bicicleta, nu sa fie impinsi
biciclistii pe trotuare, impreuna cu pietonii, si sa se “faca loc” mai
mult masinilor degajand carosabilul de biciclisti…

In plus, chiar si unde trotuarele sunt foarte generoase (incat in urma
realizarii unei piste de 1,6 metri latime utila pe sens, plus spatii de
siguranta, sa ramana o latime utila pentru pietoni de minim 4 metri),
exista alte considerente, legate in special de fluenta si siguranta la
intersectii, pentru care pistele nu ar trebui trasate pe trotuare decat
in mod exceptional, temporar si / sau pe portiuni limitate, nicidecum pe
sute de metri sau kilometri…

Inacceptabilitatea de principiu a trasarii pistelor pe trotuare a fost
in mod repetat subliniata de Clubul de Cicloturism “Napoca” si de alte
organizatii bicilistice, inclusiv de Federatia Biciclistilor din Romania
(FBR) si Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si este expres
mentionata si in Apelul public din 22 septembrie 2007 si in cel din 22
aprilie 2010, ambele depuse oficial la Primaria clujeana insotite de mii
de semnaturi de sustinere, dar evident ignorate de edili.

3. Deficiente specifice – introducere

Analiza specifica se concentreaza pe pistele pentru biciclete trasate
din dispozitia Primariei municipiului Cluj-Napoca in lunile iunie-iulie
2010 pe trotuarul vestic la strazii Horea intre intersectia cu
str.Dragalina si cea cu str. I.L.Caragiale si pe trotuarul estic al
acesteia, de la intersectia cu str.Closca pana in apropiere de p-ta
Garii, precum si pe trotuarul nordica al Caii Dorobanilor intre
Administratia Finantelor Publice a Mun. Cluj-Napoca ( vizavi de Palatul
de Justitie) si apropierea intersectiei cu str. Petofi Sandor.

Dincolo de chestiunea de principiu, modul concret de realizare a celor
doua “piste” ridica numeroase alte probleme, si anume faptul ca sunt
prea inguste si sunt mereu intrerupte, in schimb li s-a conferit
caracter obligatoriu ca utilizare, interzicand implicit biciclistilor sa
circule pe carosabil, desi, pentru majoritatea dintre ei, acesta ar fi
mai favorabil chiar fara niciun marcaj sau facilitate pentru biciclisti,
in comparatie cu aceste noi “piste”.

4. Deficiente specifice – ingustime

Astfel, latimea de numai un metru sau chiar mai putin face orice
depasire legal imposibila, astfel ca un biciclist lent, deplasandu-se cu
10-15 km/h (de exemplu un copil, un incepator, o bicicleta transportand
incarcatura grea sau o persoana in varsta) sa “tina pe loc” timp
indelungat toti biciclistii din urma lui, desi majoritatea ar dori si ar
putea sa pedaleze cu 20-30 km/h. Daca ar fi doar o portiune ingustata
scurta, de cateva zeci de metri, ar fi tolerabil. Dar e vorba de doua (
de fapt trei) “piste” de cate circa 1 km fiecare!

Precizam ca imposibilitatea legala a oricarei depasiri deriva nu doar
din tipul de marcaj aplicat din dispozitia Primariei (banda simpla
continua, paralel cu axul caii de comunicatie, incalcarea ei de catre
vehicule fiind interzisa si pedepsita de legislatia rutiera) ci din
faptul ca, informitate cu prevederile exprese ale legislatiei rutiere,
este interzis biciclistilor sa ruleze pe trotuar in afara pistei
marcate, deci la orice intrerupere a acesteia, ei sunt obligati sa
coboare de pe bicicleta.

5. Deficiente specifice – discontinuitate

O alta problema este lipsa continuitatii. Asfel, pistele nou trasate
incep si se sfarsesc “nicaieri”, undeva la multi metri ( uneori multe
zeci de metri) distanta de intersectia cea mai apropiata, in loc sa
existe un racord adecvat amenajat si marcat.

Dar problema nu este doar la capete, pentru ca “pistele” la ora actuala
se intrerup cu cativa metri sau chiar mai mult inainte respectiv dupa
fiecare intersectie, ceea ce obliga legal biciclistul sa franeze si
coboare de pe bicicleta si sa parcurga pe jos, pe langa bicicleta, acea
portiune de trotuar, in zona fiecarei traversari a unei strazi laterale,
neavand voie sa circule pe bicicleta pe trotuar pe portiunile nemarcate.

Daca ar dori sa circule cat mai mult pe bicicleta si cat mai putin pe
jos, impingand-o, alternativa la mersul pe langa bicicleta, pe trotuar,
intre capetele segmentelor de pista, ar fi si mai descurajanta, pentru
ca ar trebui ca biciclistul de fiecare data sa coboare de pe trotuar si
sa se strecoare printre masinile parcate paralel cu bordura pana la
carosabil, si se asigure si apoi sa urce pe bicicleta si sa porneasca,
sa pedaleze cateva zeci de metri pe banda intai, ca apoi din nou sa
coboare din sa, sa se strecoare printre masinile parcate si sa urce din
nou bicicleta pe trotuar ajungand la punctul unde pista se reia…

Astfel, orice varianta ar alege, respectand legea, biciclistul este
fortat sa devina partial pieton, iar viteza lui medie de deplasare se
reduce drastic, facand astfel circulatia cu bicicleta neatractiva pe
acea directie, pentru ca viteza este unul dintre pricipalele atuuri ale
bicicletei ca mijloc de transport urban.

6. Deficiente specifice – discontinuitate – exemplu concret

Ca exemplu concret, putem analiza situatia creata pe str. Horea. Cei
circa 900 m de pista (de pe trotuarul vestic, intre intersectia cu str.
Dragalina si cea cu str. I.L.Caragiale) prezinta nu mai putin de trei
discontinuitati circa 15-20 metri fiecare (intersectiile cu str.
St.L.Roth. Crisan si Campeni). Cand va fi trasata pista si pe portiunile
de trotuar de la capete, deja partial semnalizata prin indicatoare
specifice (intre p-ta Garii si intersectia cu str. I.L.Caragiale,
respectiv intre intersectia cu str.St.L.Roth si str. Baritiu), pe mai
putin de 1,1 km vor fi cinci portiuni de interupere a pistei, deci cinci
zone de “descalecare” obligatorie!

Daca mai adaugam discontinuitatile din zona celor doua statii de
transport in comun (unde marcajul de delimitare devine intrerupt si
bicilistilor li s-a impus, prin semnalizare, “cedeaza trecerea” in loc
sa li se amenajeze o ocolire adecvata si protejata), inseamna ca pe
pista de pe latura vestica a strazii Horea, biciclistul este legal
obligat sa se dea jos de pe bicicleta si sa mearga o portiune pe jos,
impingand-o, la fiecare 180 sau chiar la fiecare 140 de metri. Oare
edilii au calculat ce procent ar reprezenta sectiunea ce trebuie
parcursa pedestru, impingand bicicleta, din cei circa 1,1 km dintre p-ta
M.Viteazu si p-ta Garii? Cred ei sincer ca in acest mod se incurajeaza
mersul pe bicicleta in oras?

7. Deficiente specifice – lipsa traversari

In mod normal, pentru asigurarea fluentei traficului biciclistic, cel
putin in axul unei strazi principale, i se acorda prioritate fata de
traficul auto de pe strazi secundare, marcand “treceri pentru biciclete”
la intersectii, iar in intersectiile importante se opteaza pentru una
dintre solutiile care asigura celeritatea fluxului biciclistic la nivel
cel putin egal cu cel pentru autovehicule.

Din pacate, in cazul “pistelor” recent trasate pe trotuare pe str. Horea
si Calea Dorobantilor, la intersectiile cu strazi secundare nu au fost
realizate niciun fel de facilitati pentru biciclisti. Continuitatea
pistelor pentru biciclete pur si simplu se intrerupe, nefiind in
continuare niciun marcaj, in conditiile in care pentru pietoni exita
marcata “trecere pentru pietoni” la aproape fiecare din intersectiile in
cauza (insa, conform legii, bicicletele nu pot circula pe trecerile
pentru pietoni). Prin urmare, la orice asemenea traversare biciclistii
trebuie sa coboare de pe bicicleta si sa treaca de intersectie pe jos…

8. Deficiente specifice – obstacole fizice

Pe sau in imediata apropiere a pistelor recent trasate exista si diverse
obstacole, care nu ar trebui sa existe. Astfel, la putini metri de
capetele pistelor in dreptul fiecarei intersectii cu strazi secundare,
nu sunt amenajate rampe sau macar tesituri la borduri, sau, daca sunt,
nu sunt in axul pistei ( de fapt sunt mini-rampe mai vechi proiectate
pentru fotolii rulante, care sunt legal asimilate pietonilor). Prin
urmare biciclistii trebuie sa salte rotile bicicletelor peste borduri.

In alte situatii, marginea unor panouri publicitare, stalpi de curent
din beton, stalpi metalici ce sustin indicatoare rutiere, parcometre,
coloane de afisaj, jardiniere sau alte elemente de mobilier urban vin
pana la limita pistei, asa cum e marcata la sol sau ating planurile
verticale imaginare care o delimiteaza lateral, desi ar trebui sa existe
spatii de siguranta. Uneori chiar intra pana in spatiul propriu-zis al
pistei… Ele sunt un evident pericol pentru siguranta circulatiei
biciclistice si ar trebui inlaturate cat mai curand, daca nu au fost
rezolvate inainte de trasarea pistei sau simultan cu marcarea ei, cum ar
fi fost normal.

Un exemplu cras a putut fi admirat pe Calea Dorobantilor, vizavi de
Palatul de Justitie, unde trona initial o toneta / chiosc de ziare chiar
in mijlocul pistei proaspat trasate. In urma sesizarilor biciclistilor,
reflectate si in presa, in loc sa fie inlaturata toneta, initial
“solutia” a fost, pentru edili, stergerea acelei portiuni de pista, prin
acoperirea cu vopsea neagra a marcajului proaspat executat, pe bani
publici. Intre timp a fost inlaturata toneta, si a ramas zona intrerupta
a noii-fostei piste, care va fi probabil (re)trasata unde a fost
stearsa zilele trecute…

9. Incheiere

In 2010, in afara de aceste doua nefericite “piste” analizate mai sus,
s-au mai executat cateva lucrari de noi infrastructuri, precum si de
intretinere a celor realizate in 2009. Si ar mai fi trebuit deja demult
puse in practica diverse lucrari aprobate in 2009…

Dar despre toate acestea, si despre alte aspecte actuale ale
infrastructurilor pentru biciclete in Cluj-Napoca, intr-un document
viitor…

Prezenta analiza se inscrie in campania “Velorutia Romana” derulata la
Cluj-Napoca in 2010 de CCN, ca partener local al Asociatiei “Bate Saua”
Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania si cu
sprijinul GEF-SGP.

Cluj-Napoca, 20 iulie 2010

RADU MITITEAN
director executiv CCN

Click pe imagine pentru a o mari:

mostra discotinuitate

borduri netesite in calea biciclistilor

pista se intrerupe la statii autobuz

nesimtitii blocheaza pista

acces adecvat pe pista in viziunea edililor Clujeni

intrerupere pista in dreptul statiilor de transport in comun

biciclistii au cedeaza trecerea dar nu este si indicator cum cere legea

ce mai ramane pietonilor din trotuar

pista de tinut biciclistii pe loc

si pe aici biciclistii sunt obligati sa urce pe trotuar desi pista nu e trasata

pista vopsita si apoi stearsa

poti frana in parcometru sau stalp

capcana cu latz pentru biciclisti

proba de sarit bordura

mici obstacole pe pista

pista se sfarseste nicaieri

pe aici obliga Primaria biciclistii sa circule

si pe acest trotuar superingust vrea Primaria clujeana sa faca pista de biciclete

cursa cu obstacole

stalpul bine plasat exact in axul pistei sa nu il rateze biciclstii

Categories
General

I N V I T A T I E la dezbaterea FACILITATI PENTRU BICICLETE IN CLUJ – INTRE VIZIUNEA CCN SI PLANURILE PRIMARIEI

I N V I T A T I E
la dezbaterea
“FACILITATI PENTRU BICICLETE IN CLUJ – INTRE VIZIUNEA CCN SI PLANURILE
PRIMARIEI”

Clubul de Cicloturism “NAPOCA” (CCN) invita clujenii interesati joi, 1
iulie 2010, de la ora 20:45, la biblioteca “Heltai” (str. Clinicilor
nr.18, “sala mica”) la o dezbatere pe tema facilitatilor pentru
utilizarea bicicletei ca mijloc de transport urban in Cluj. Intrarea
este libera.

Va fi o discutie si analiza comparativa intre ce propune Clubul de
Cicloturism “Napoca” si organizatiile biciclistice in general, pe de o
parte, si ce preconizeaza Primaria clujeana, pe de alta parte. Vor fi
trecute in revista evolutiile din ultimul deceniu, viziunea,
principiile, prioritatile, realizarile de pana acum si masurile aflate
in diverse stadii de planificare, avizare sau executie. Vor fi vizate in
principal caile de comunicatie pentru biciclete, dar si subiecte precum
parcajele pentru biciclete, sisteme de bike-sharing, bicicleta si
transportul in comun etc. Concluziile vor fi prezentate public si
inaintate si autoritatilor locale.

Sunt invitati biciclistii interesati, dar si urbanisti, ingineri de
trafic, functionari ai Primariei si orice persoane interesate de
problema mobilitatii urbane durabile in general si in Cluj-Napoca in
particular. Se va lucra pe documente deja facute publice in ultimii ani
de catre Primarie si respectiv CCN precum si pe cazul concret al
facilitatilor biciclistice deja realizate inultimii ani in oras.

Dezbaterea face parte din campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj
in 2010 de CCN, ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti,
sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania si cu sprijinul GEF-SGP,
si este precedata, de la ora 20:00, de o proiectie de imagini pe tema
facilitatilor pentru biciclete in patru orase germane.

Va asteptam!

RADU MITITEAN
director executiv

Categories
General

1600 DE CLUJENI AU SEMNAT UN APEL CATRE PRIMARIE IN FAVOAREA BICICLETEI

1600 DE CLUJENI AU SEMNAT UN APEL CATRE PRIMARIE IN FAVOAREA BICICLETEI

Clubul de Cicloturism “Napoca” (CCN) a depus la Primaria clujeana un
teanc de tabele continand peste 1600 de semnaturi de sustinere a
apelului public lansat in 22 aprilie 2010, de “Ziua Pamantului”, pe tema
promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc de transport urban, pentru a
demonstra ca ideile si propunerile noastre se bucura de sustinere la
nivelul comunitatii.

Principalele solicitari vizeaza realizarea unei retele coerente de piste
si alte cai de comunicatie pentru biciclete in intregul oras, de
calitate adecvata, care sa nu ia din putinul spatiu ce a mai ramas
pietonilor sau din spatiile verzi si care sa se realizeze acolo unde
este cea mai mare nevoie de ele, nu unde e mai usor sau ieftin pentru
Primarie.

Concret, se solicita ca pistele pentru biciclete sa fie cu latime utila
de minim 1,50 metri pe sens, plus spatii si elemente fizice de protectie
si siguranta, sa fie pe carosabil (nu pe trotuar), neobligatorii ca
utilizare, bine marcate si intretinute si cu solutii adecvate la
intersectii, asigurand interconectarea zonelor de interes pentru public,
intr-un mod cat mai direct, comod si sigur si deci atractiv pentru
actualii si mai ales potentialii / viitorii biciclisti cotidieni.

De asemenea, apelul public solicita realizarea de rastele si alte
facilitati adecvate de parcare in siguranta a bicicletelor asigurarea
mai multor posibilitati de a lua bicicleta in / pe mijloacele de
transport in comun, deschiderea pentru traficul bicicletelor in ambele
sensuri a strazilor care sunt acum cu “sens unic” si acceptarea
bicicletelor pe toate benzile pentru mijloacele de transport in comun si
tolerarea lor in zonele pietonale.

Promovarea bicicletei este pusa in contextul mai larg al mobilitatii
urbane durabile, ce necesita si promovarea transportului in comun si
mersului pe jos, descurajarea utilizarii autoturismelor si extinderea
zonelor pietonale, eliberarea trotuarelor si redarea, catre cetateni, a
spatiului public.

Apelul a fost lansat in cadrul campaniei “Velorutia Romana 2010”,
derulata la Cluj de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua”
Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) cu
sprijinul GEF-SGP, avand ca scop promovarea utilizarii bicicletei ca
mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ.

RADU MITITEAN
director executiv CCN
coordonator proiect “Velorutia Romana 2010” la Cluj

ANEXA:
Apel din 22.04.2010 catre autoritatile locale pentru promovarea
utilizarii bicicletei ca mijloc de transport in Cluj-Napoca, depus la
Primarie in 10 iunie insotit de peste 1600 de semnaturi.
============================================

A P E L
catre autoritatile locale
pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport in
Cluj-Napoca

Noi, cetateni ai municipiului Cluj-Napoca,

dorind sa avem un oras cu mai putina aglomeratie, praf, zgomot si gaze
de esapament, in care sa iti faca placere sa traiesti si sa te deplasezi,

vazand ca traficul auto a atins o intensitate ce afecteaza negativ
deplasarea in oras, activitatile economice, sociale si culturale,

stiind ca exista solutii alternative, dar vazand ca multe par a fi
neintelese sau prea mult amanate sau aplicate inadecvat si ca nu exista
o strategie coerenta in acest domeniu, in special in ceea ce priveste
promovarea bicicletei,

considerand ca bicicleta este o parte a solutiei, fiind un vehicul
ecologic, eficient energetic, suficient de comod si rapid, care ocupa
putin spatiu, nu face zgomot, nu emite noxe si are un efect benefic
asupra sanatatii celor care il folosesc in mod regulat,

SOLICITAM
autoritatilor locale:

1. Realizarea unei retele coerente de piste si alte cai de
comunicatie pentru biciclete in intregul oras. Dar nu oricum, ci:
– de calitate adecvata (de exemplu respectand latimea utila de minim
1,50 metri pe sens, plus spatii de siguranta, marcare, protejare,
semnalizare si semaforizare corespunzatoare adecvat intretinuta,
ridicarea masinilor care le blocheaza etc.)
– care sa nu ia din putinul spatiu ce a mai ramas pietonilor sau din
spatiile verzi (ci din cele folosite acum de masini sau ocupate cu
panouri publicitare, tonete etc.)
– care sa se realizeze acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, nu
unde e mai usor sau ieftin (trebuind sa asigure interconectarea zonelor
de interes pentru public, intr-un mod cat mai direct, comod si sigur si
deci atractiv pentru actualii si mai ales potentialii / viitorii
biciclisti cotidieni, care, si din cauza lipsei de infrastructuri
specifice, sunt la ora actuala mai ales utilizatori ai vehiculelor
motorizate)

2. Realizarea de rastele si alte facilitati adecvate de parcare in
siguranta a bicicletelor (in toate zonele de interes public, precum si
in cartierele de blocuri, campusurile universitare si alte zone unde
parcarea lor in siguranta este acum o mare problema);

3. Asigurarea pe viitor in mod gradat a intermodalitatii de transport
( posibilitatea de a lua bicicleta in / pe mijloacele de transport in
comun).

4. Deschiderea pentru traficul bicicletelor in ambele sensuri pe
strazile care au la ora actuala regim de sens unic si exceptarea
bicicletelor de la alte restrictii de circulatie sau stationare impuse
pentru vehicule, cum sunt benzile rezervate pentru transportul in comun
sau aleile si strazile pietonale.

5. Luarea altor masuri de promovare a mersului pe bicicleta, precum
si mersului pe jos si a transportului in comun.

6. Descurajarea utilizarii autoturismelor, extinderea zonelor
pietonale, implementarea adecvata a regulilor de aprovizionare si acces
pentru traficul greu, degajarea trotuarelor si spatiilor verzi de
autovehicule si constructii si redarea, catre cetateni, a spatiului public.

Apel deschis pentru semnare catre toti cetatenii municipiului
Cluj-Napoca, lansat de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) (
contact:www.ccn.ro, tel 0744-576836, e-mail: office@ccn.ro) in 22 aprile
2010 cu ocazia Zilei Pamantului, in cadrul campaniei “Velorutia Romana”
2010 la Cluj, desfasurata in parteneriat cu Asociatia “Bate Saua”, sub
egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) cu sprijinul GEF-SGP.