Tocmai ce am vazut imaginea alaturata pe grupul clujbike, si multi sunt nedumeriti, exact ca si mine. Nu eram siguri ca poza e din Cluj-Napoca

Se pare ca incet, se trece la normalitate, si petitia depusa la primarie nu a fost degeaba.

Multumesc pentru link.

INVITATIE

Editia lunara august 2010 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

JOI, 26 august 2010, (si nu Sambata cum era obiceiul pana acum) se va desfasura la Cluj-Napoca editia lunara a
Marsului Biciclistilor Clujeni (a 36-a din seria “critical mass”
inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei
anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta! Intalnirea
participantilor va fi, ca de obicei, in Skate-Parc (parcul
I.L.Caragiale, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu),
la ora 17:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 18:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si
presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate
fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii
bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in
comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica.
Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire,
cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Traseul propus este:Parcul I.L.Caragiale, Emil Isac, Petru Maior, Pta. Pacii, Napoca, Bd. Eroilor, Pta. Avram Iancu, Cuza Voda, Pta. Mihai Viteazul, Dragalina, Eremia Grigorescu, Donat, Miraslau, Bd. 1 Decembrie 1918, pasarela peste somes, pista pentru biciclisti pe malul Somesului, Uzinei Electrice, Aleea Stadion, George Cosbuc, Calea Motilor, Petru Maior, Pta. Pacii, Napoca, Eroilor, Pta. Avram Iancu, Cuza Voda, Pta. Mihai Viteazul, Regele Ferdinand, Parcul I.L.Caragiale.

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale
marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul
www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei
publice de discutii clujbike@yahoogroups.com. Demersurile se inscriu si
in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de CCN ca partener local
al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor
din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0740-995597

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) desfasoara in saptamana 16-24 august
2010 a 12-a editie a expeditiei cicloturistice montane BIKE ROMANIA
TOUR, care va viza in acest an vestul Carpatilor Meridionali.

Timp de o saptamana, cei peste 20 de participanti vor parcurge pe
mountain bike-uri, explora, testa si documenta din punct de vedere
cicloturistic peste 500 de kilometri de drumuri forestiere, de tractor
si de caruta din masivele Tarcu, Muntele Mic, Mehedinti, Cernei si din
Platoul Mehedinti.

De pe traseu nu vor lipsi Parcul National Domogled-Valea Cernei, Parcul
Natural Portile de Fier, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Clisura
Dunarii, lacurile Iovanu, Valea Mare, Cerna, Maru si Rusca, statiunile
turistice Poiana Marului si Baile Herculane, alte atractii si obiective
turistice.

Datele GPS, fotografiile si alte informatii culese pe teren vor fi
utilizate si pentru actualizarea planului de retea nationala de trasee
cicloturistice si pentru editare de ghiduri si harti de profil iar cele
mai frumoase imagini vor fi prezentate public in proiectiile pe care
clubul nostru le va organiza din nou incepand cu luna septembrie.

Aceasta tura se inscrie in programul “Bike Romania” pe care Clubul de
Cicloturism “NAPOCA” (CCN) il desfasoara cu incepere din 1999, in
fiecare an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea
fiind deschisa membrilor CCN si a altor cluburi de profil din tara si
strainatate, precum si reprezentantilor presei de specialitate,
agentiilor de turism, expertilor altor factori interesati de
cicloturismul montan in Carpati.

Pe langa scopul utilitar, de documentare, Bike Romania Tour 2010 isi
propune si sa asigure participantilor o vacanta ecologica activa reusita
in grup, pe doua roti, pe munte, cu valoare de model, prin aceasta
inscriindu-se si in campania “Velorutia Romana” desfasurata in
colaborare cu Asociatia “Bate Saua” Bucuresti, cu sprijinul GEF-SGP,
vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu scop
utilitar si recreativ.

RADU MITITEAN
director executiv

Cei care nu pot/nu vor sa parcurga toti cei 140 de km, sunt asteptati sa participe cel putin la plecarea din oras, pana la iesirea din Cluj-Napoca / Floresti / Luna

Harta cu traseul marsului o gasiti la Matei pe blog: http://urbandisaster.blogspot.com/2010/07/marsul-fanfest-miscare-pentru-rosia.html

Astept pozele de la cei care au avut aparate foto la ei, sa le pot uploada pe site.

Cei care doresc sa faca ture in jurul clujului, de cate o zi, pot sa-mi trimita un mesaj, si voi posta anuntul pe site. Ieri am fost intrebat de mai multe persoane daca nu se organizeaza ture in jurul clujului, avand la baza harta cicloturistica realizata de Radu. Asa ca daca faceti iesiri, si vreti sa vina mai multa lume cu voi, trimiteti-mi un mesaj si va ajunge pe site.

La finalul marsului a luat cuvantul un domn de la http://www.letsdoitromania.ro/, si a facut o invitatie pentru cei care doresc sa sprijine proiectul LDIR in Cluj-Napoca.

Am aflat ca in 11 august va porni din Cluj-Napoca la ora 10 un mars de 3 zile pana la Rosia Montana.

Traseul Marsului:
11 august: Cluj Napoca (punct de plecare: biserica Sf. Mihail) – Florești – Băișoara – Iara – Buru (staționare peste noapte)
12 august: Buru – Ocoliș – Sălciua – Baia de Arieș – Lupșa (staționare peste noapte)
13 august: Lupșa – Bistra – Câmpeni – Roșia Montana (destinația finală: Piața Veche)

Mai multe detalii pe site la Fan Fest: http://www.fanfest.ro/index.shtml?apc=ri1n27

P.S. Urmatorul mars va fi in 26 august 2010, tot joi.

Va fi o prezentare fotografica a unei expeditii cicloturistice prin
Danemarca, Suedia si Norvegia, in care au fost strabatuti peste 2500 km
cu bicicleta incarcata cu bagaje mari (inclusiv cort, saltea, sac de
dormit…), aratand prin aceasta cata independenta iti ofera bicicleta
si cate lucruri frumoase pot fi vazute in mod placut, activ si ecologic,
in cursul unei asemenea ture pe doua roti.

Proiectia va fi sustinuta de protagonistul turei, Mihai Udvar, membru
activ al Clubului de Cicloturism “Napoca” avand in palmaresul
biciclistic ture de mare anvergura in tara si strainatate si cunoscut
deja publicului prin prezentarile foto si video sustinute si articolele
publicate pe teme biciclistice. El ne va oferi si de aceasta data nu
doar imaginile superbelor peisaje cu natura nordeuropeana, ci si
fotografiile multor obiective culturale si ilustrarea facilitatilor
pentru biciclisti din orasele scandinave.

Imaginile au fost realizate in cursul expeditiei cicloturistice “Velo
Trans Europa 2009″, ce s-a inscris in programul “Trans Europa” derulat
de Clubul de Cicloturism “Napoca” de peste 15 ani cu scopul general de
strabatere pe bicicleta a cat mai multe tari europene si de cunoastere a
valorilor culturale si naturale a acestora si a conditiilor create
pentru circulatia cu bicicleta in scop utilitar si recreativ. Proiectia
face parte si din campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj in 2010
de CCN, ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida
Federatiei Biciclistilor din Romania si cu sprijinul GEF-SGP.

Va asteptam!

MIHAI UDVAR
coordonator proiect – tel. 0742-405768

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836

INVITATIE

Editia lunara iulie 2010 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

JOI, 29 iulie 2010, (si nu Sambata cum era obiceiul pana acum) se va desfasura la Cluj-Napoca editia lunara a
Marsului Biciclistilor Clujeni (a 35-a din seria “critical mass”
inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei
anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta! Intalnirea
participantilor va fi, ca de obicei, in Skate-Parc (parcul
I.L.Caragiale, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu),
la ora 17:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 18:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si
presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate
fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii
bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in
comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica.
Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire,
cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Traseul propus este: Parcul I.L.Caragiale, Emil Isac, Petru Maior, Pta. Pacii, Napoca, Bd. Eroilor, Dorobantilor, Sens giratoriu Marasti, Pta. Marasti, Bd. 21 Decembrie 1989, Memorandumului, Motilor, George Cosbuc, Aleea Stadion, Uziei Electrice, Pista pentru biciclisti de pe malul Somesului, pasarela peste Somes, Bd. 1 Decembrie 1918, Miraslau, Fantanele, Al. Vlahuta, O. Goga, Mamaia, Dragalina, Regele Ferdinand, Parcul I.L.Caragiale

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale
marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul
www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei
publice de discutii clujbike@yahoogroups.com. Demersurile se inscriu si
in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de CCN ca partener local
al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor
din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0740-995597

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836

Radu Mititean

http://www.freerider.ro/noutati/piste-de-bicicleta-olanda-vs-romania-9138.html

1. Sumar

Primaria municipiului Cluj-Napoca a realizat in ultimele saptamani doua
noi asa-zise piste pentru biciclete, pe strazile Horea respectiv Calea
Dorobantilor, dar amplasate pe trotuare, cu latime de numai un metru sau
chiar mai putin, cu obligativitate de utilizare si cu intrerupere pentru
portiuni de 10-20 de metri in zona fiecarei interesectii, si
preconizeaza trasarea lor si pe alte portiuni, care deja sunt
semnalizate cu indicatoare rutiere specifice.

Clubul de Cicloturism “Napoca” dezaproba aceste lucrari si considera ca,
la modul cum au fost realizate, nu sunt acceptabile si nu sunt de natura
sa promoveze utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare in mediul
urban, ci il descurajeaza, creand si probleme pietonilor, dar favorizand
in schimb traficul automobilistic, care ar trebui de fapt descurajat.
Unica solutie adecvata pe termen scurt este inlaturarea indicatoarelor
care impun obligativitatea utilizarii lor, iar pe termen lung este
mutarea pistelor la nivelul carosabilului, cu latirea suprafetei utile
la minim 1,6 metri pe sens.

2. Inadecvarea de principiu

Ca o chestiune de principiu, noile piste pentru biciclete in general nu
ar trebui amplasate pe trotuare, luand din putinul care a mai ramas
pietonilor, ci din spatiul alocat la ora actuala pentru stationarea si
deplasarea autovehiculelor, pentru ca scopul principal al realizarii de
cai de comunicatie specifice pentru biciclete este incurajarea
cetatenilor sa treaca de la autoturism la bicicleta, nu sa fie impinsi
biciclistii pe trotuare, impreuna cu pietonii, si sa se “faca loc” mai
mult masinilor degajand carosabilul de biciclisti…

In plus, chiar si unde trotuarele sunt foarte generoase (incat in urma
realizarii unei piste de 1,6 metri latime utila pe sens, plus spatii de
siguranta, sa ramana o latime utila pentru pietoni de minim 4 metri),
exista alte considerente, legate in special de fluenta si siguranta la
intersectii, pentru care pistele nu ar trebui trasate pe trotuare decat
in mod exceptional, temporar si / sau pe portiuni limitate, nicidecum pe
sute de metri sau kilometri…

Inacceptabilitatea de principiu a trasarii pistelor pe trotuare a fost
in mod repetat subliniata de Clubul de Cicloturism “Napoca” si de alte
organizatii bicilistice, inclusiv de Federatia Biciclistilor din Romania
(FBR) si Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si este expres
mentionata si in Apelul public din 22 septembrie 2007 si in cel din 22
aprilie 2010, ambele depuse oficial la Primaria clujeana insotite de mii
de semnaturi de sustinere, dar evident ignorate de edili.

3. Deficiente specifice – introducere

Analiza specifica se concentreaza pe pistele pentru biciclete trasate
din dispozitia Primariei municipiului Cluj-Napoca in lunile iunie-iulie
2010 pe trotuarul vestic la strazii Horea intre intersectia cu
str.Dragalina si cea cu str. I.L.Caragiale si pe trotuarul estic al
acesteia, de la intersectia cu str.Closca pana in apropiere de p-ta
Garii, precum si pe trotuarul nordica al Caii Dorobanilor intre
Administratia Finantelor Publice a Mun. Cluj-Napoca ( vizavi de Palatul
de Justitie) si apropierea intersectiei cu str. Petofi Sandor.

Dincolo de chestiunea de principiu, modul concret de realizare a celor
doua “piste” ridica numeroase alte probleme, si anume faptul ca sunt
prea inguste si sunt mereu intrerupte, in schimb li s-a conferit
caracter obligatoriu ca utilizare, interzicand implicit biciclistilor sa
circule pe carosabil, desi, pentru majoritatea dintre ei, acesta ar fi
mai favorabil chiar fara niciun marcaj sau facilitate pentru biciclisti,
in comparatie cu aceste noi “piste”.

4. Deficiente specifice – ingustime

Astfel, latimea de numai un metru sau chiar mai putin face orice
depasire legal imposibila, astfel ca un biciclist lent, deplasandu-se cu
10-15 km/h (de exemplu un copil, un incepator, o bicicleta transportand
incarcatura grea sau o persoana in varsta) sa “tina pe loc” timp
indelungat toti biciclistii din urma lui, desi majoritatea ar dori si ar
putea sa pedaleze cu 20-30 km/h. Daca ar fi doar o portiune ingustata
scurta, de cateva zeci de metri, ar fi tolerabil. Dar e vorba de doua (
de fapt trei) “piste” de cate circa 1 km fiecare!

Precizam ca imposibilitatea legala a oricarei depasiri deriva nu doar
din tipul de marcaj aplicat din dispozitia Primariei (banda simpla
continua, paralel cu axul caii de comunicatie, incalcarea ei de catre
vehicule fiind interzisa si pedepsita de legislatia rutiera) ci din
faptul ca, informitate cu prevederile exprese ale legislatiei rutiere,
este interzis biciclistilor sa ruleze pe trotuar in afara pistei
marcate, deci la orice intrerupere a acesteia, ei sunt obligati sa
coboare de pe bicicleta.

5. Deficiente specifice – discontinuitate

O alta problema este lipsa continuitatii. Asfel, pistele nou trasate
incep si se sfarsesc “nicaieri”, undeva la multi metri ( uneori multe
zeci de metri) distanta de intersectia cea mai apropiata, in loc sa
existe un racord adecvat amenajat si marcat.

Dar problema nu este doar la capete, pentru ca “pistele” la ora actuala
se intrerup cu cativa metri sau chiar mai mult inainte respectiv dupa
fiecare intersectie, ceea ce obliga legal biciclistul sa franeze si
coboare de pe bicicleta si sa parcurga pe jos, pe langa bicicleta, acea
portiune de trotuar, in zona fiecarei traversari a unei strazi laterale,
neavand voie sa circule pe bicicleta pe trotuar pe portiunile nemarcate.

Daca ar dori sa circule cat mai mult pe bicicleta si cat mai putin pe
jos, impingand-o, alternativa la mersul pe langa bicicleta, pe trotuar,
intre capetele segmentelor de pista, ar fi si mai descurajanta, pentru
ca ar trebui ca biciclistul de fiecare data sa coboare de pe trotuar si
sa se strecoare printre masinile parcate paralel cu bordura pana la
carosabil, si se asigure si apoi sa urce pe bicicleta si sa porneasca,
sa pedaleze cateva zeci de metri pe banda intai, ca apoi din nou sa
coboare din sa, sa se strecoare printre masinile parcate si sa urce din
nou bicicleta pe trotuar ajungand la punctul unde pista se reia…

Astfel, orice varianta ar alege, respectand legea, biciclistul este
fortat sa devina partial pieton, iar viteza lui medie de deplasare se
reduce drastic, facand astfel circulatia cu bicicleta neatractiva pe
acea directie, pentru ca viteza este unul dintre pricipalele atuuri ale
bicicletei ca mijloc de transport urban.

6. Deficiente specifice – discontinuitate – exemplu concret

Ca exemplu concret, putem analiza situatia creata pe str. Horea. Cei
circa 900 m de pista (de pe trotuarul vestic, intre intersectia cu str.
Dragalina si cea cu str. I.L.Caragiale) prezinta nu mai putin de trei
discontinuitati circa 15-20 metri fiecare (intersectiile cu str.
St.L.Roth. Crisan si Campeni). Cand va fi trasata pista si pe portiunile
de trotuar de la capete, deja partial semnalizata prin indicatoare
specifice (intre p-ta Garii si intersectia cu str. I.L.Caragiale,
respectiv intre intersectia cu str.St.L.Roth si str. Baritiu), pe mai
putin de 1,1 km vor fi cinci portiuni de interupere a pistei, deci cinci
zone de “descalecare” obligatorie!

Daca mai adaugam discontinuitatile din zona celor doua statii de
transport in comun (unde marcajul de delimitare devine intrerupt si
bicilistilor li s-a impus, prin semnalizare, “cedeaza trecerea” in loc
sa li se amenajeze o ocolire adecvata si protejata), inseamna ca pe
pista de pe latura vestica a strazii Horea, biciclistul este legal
obligat sa se dea jos de pe bicicleta si sa mearga o portiune pe jos,
impingand-o, la fiecare 180 sau chiar la fiecare 140 de metri. Oare
edilii au calculat ce procent ar reprezenta sectiunea ce trebuie
parcursa pedestru, impingand bicicleta, din cei circa 1,1 km dintre p-ta
M.Viteazu si p-ta Garii? Cred ei sincer ca in acest mod se incurajeaza
mersul pe bicicleta in oras?

7. Deficiente specifice – lipsa traversari

In mod normal, pentru asigurarea fluentei traficului biciclistic, cel
putin in axul unei strazi principale, i se acorda prioritate fata de
traficul auto de pe strazi secundare, marcand “treceri pentru biciclete”
la intersectii, iar in intersectiile importante se opteaza pentru una
dintre solutiile care asigura celeritatea fluxului biciclistic la nivel
cel putin egal cu cel pentru autovehicule.

Din pacate, in cazul “pistelor” recent trasate pe trotuare pe str. Horea
si Calea Dorobantilor, la intersectiile cu strazi secundare nu au fost
realizate niciun fel de facilitati pentru biciclisti. Continuitatea
pistelor pentru biciclete pur si simplu se intrerupe, nefiind in
continuare niciun marcaj, in conditiile in care pentru pietoni exita
marcata “trecere pentru pietoni” la aproape fiecare din intersectiile in
cauza (insa, conform legii, bicicletele nu pot circula pe trecerile
pentru pietoni). Prin urmare, la orice asemenea traversare biciclistii
trebuie sa coboare de pe bicicleta si sa treaca de intersectie pe jos…

8. Deficiente specifice – obstacole fizice

Pe sau in imediata apropiere a pistelor recent trasate exista si diverse
obstacole, care nu ar trebui sa existe. Astfel, la putini metri de
capetele pistelor in dreptul fiecarei intersectii cu strazi secundare,
nu sunt amenajate rampe sau macar tesituri la borduri, sau, daca sunt,
nu sunt in axul pistei ( de fapt sunt mini-rampe mai vechi proiectate
pentru fotolii rulante, care sunt legal asimilate pietonilor). Prin
urmare biciclistii trebuie sa salte rotile bicicletelor peste borduri.

In alte situatii, marginea unor panouri publicitare, stalpi de curent
din beton, stalpi metalici ce sustin indicatoare rutiere, parcometre,
coloane de afisaj, jardiniere sau alte elemente de mobilier urban vin
pana la limita pistei, asa cum e marcata la sol sau ating planurile
verticale imaginare care o delimiteaza lateral, desi ar trebui sa existe
spatii de siguranta. Uneori chiar intra pana in spatiul propriu-zis al
pistei… Ele sunt un evident pericol pentru siguranta circulatiei
biciclistice si ar trebui inlaturate cat mai curand, daca nu au fost
rezolvate inainte de trasarea pistei sau simultan cu marcarea ei, cum ar
fi fost normal.

Un exemplu cras a putut fi admirat pe Calea Dorobantilor, vizavi de
Palatul de Justitie, unde trona initial o toneta / chiosc de ziare chiar
in mijlocul pistei proaspat trasate. In urma sesizarilor biciclistilor,
reflectate si in presa, in loc sa fie inlaturata toneta, initial
“solutia” a fost, pentru edili, stergerea acelei portiuni de pista, prin
acoperirea cu vopsea neagra a marcajului proaspat executat, pe bani
publici. Intre timp a fost inlaturata toneta, si a ramas zona intrerupta
a noii-fostei piste, care va fi probabil (re)trasata unde a fost
stearsa zilele trecute…

9. Incheiere

In 2010, in afara de aceste doua nefericite “piste” analizate mai sus,
s-au mai executat cateva lucrari de noi infrastructuri, precum si de
intretinere a celor realizate in 2009. Si ar mai fi trebuit deja demult
puse in practica diverse lucrari aprobate in 2009…

Dar despre toate acestea, si despre alte aspecte actuale ale
infrastructurilor pentru biciclete in Cluj-Napoca, intr-un document
viitor…

Prezenta analiza se inscrie in campania “Velorutia Romana” derulata la
Cluj-Napoca in 2010 de CCN, ca partener local al Asociatiei “Bate Saua”
Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania si cu
sprijinul GEF-SGP.

Cluj-Napoca, 20 iulie 2010

RADU MITITEAN
director executiv CCN

Click pe imagine pentru a o mari: